Oul vazut ca un simbol primordial, samanta vietii, potrivit traditiei, este vopsit si incondeiat in zilele de joi si sambata din Saptamana Mare, indeletnicirea inrosirii oualor fiind rezervata aproape in exclusivitate femeilor.
Motivele folclorice utilizate sunt: spicul, soarele, frunza si ca o reconfirmare a crestinatatii romanesti, crucea.
In Muntenia si Oltenia, motivele ornamentale sunt naturaliste, dar cu mai putine culori.
In judetul Olt se remarca centrul de la Obaga unde aceasta ideletnicire populara a fost adusa la nivel de arta.
In Transilvania si Banat se distinge incondeierea printr-o mare varietate de modele si culori, iar Tara Barsei este renumita pentru desenul si compozitia ornamentala si cromatica de o mare finete.
Oamenii au simtit nevoia de a decora, prin diferite metode oul (cu ceara colorata, cu vopsele, cu margele, etc).
Decorarea oualor cu vopsele se face tot cu ajutorul cerii, prin procedeul "batic". Oul alb, golit de continut, se decoreaza cu ceara pe spatiile care urmeaza sa ramana albe. Se scufunda oul in vopsea galbena, se scoate, se usuca si se aplica ceara pe spatiile care vor ramane, in final, galbene.
Apoi oul se va scufunda in vopsea rosie. Procedeul se repeta in functie de numarul de culori, pornindu-se de la culorile mai deschise catre cele mai intense. In final oul se acopera cu un strat de nitrolac, care va da stralucire oului si va proteja decoratiunile.
Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu